fă liniște înainte de simțuri
ca să-ți amintești cum era când ploua fără noi
șoptite spre norii de ceară
prima oară
poate de-aia m-am născut
să bat străzile unui oraș mut
noi nu vorbim la fel pe lumea asta
nici nu trăim la fel
tristețile noastre au culori diferite
fă liniște
să fie altfel
să fie cum a fost înainte de simțuri
nu am decât mintea asta lucidă
și nu mă tem de ea
că dă eroare
aleg să cânt
să împart cu tine tot
să fiu
să râd
să nu simt