Yearly Archives: 2013


Versus 1

Aveam o cravată la gât, una sură Plimbată de-a valma peste anii lucizi Visau aurolacii sa-mi fure frizura Să-mi fure și viața, să doarmă-n bolizi.   Și tocmai de-aia-mi amintesc cum ai venit Înalt și drept, cu un genunchi în sare Săreau din mine schije de granit Iar cerul stătea […]


Am tânjit după lucruri care nu sunt, după oameni care nu există şi nici nu o să se nască, după zâmbete pe care nu le ştiţi, şi care nu ţi se pot întâmpla decât o singură dată. După altă lumină am tânjit, după o altfel de curgere a apei, după alte cuvinte pe care nu le-am putea spune, fiind, ele însele, aproape nişte fiinţe; după nişte mâini care să mă scape de gânduri; de aceste gânduri.


Ştiu, deja, că undeva la capătul drumului, o să mă-ntorc pentru o secundă – sau poate pentru mai puţin – ca să-mi număr pentru ultima oară primii doi paşi care m-au depărtat de tine. Unul, la dreapta, ca să-ţi fac loc să intri, şi celălalt înapoi, ca să nu poţi vedea cât eram de fericită.